Luni – 1 noiembrie 2021, 11.40, TV1000
Viaţa e frumoasă / La vita e bella – Marele Premiu al Juriului la Cannes, Oscar pt. film străin, César pt. film străin, David di Donatello, nom. Oscar pt. cel mai bun film
Tragicomedie, Italia, 1998
Regia: Roberto Benigni – David di Donatello pt. regie, David di Donatello pt. scenarieu, nom. Oscar pt. regie, nom. Oscar pt. scenariu
Cu: Roberto Benigni – Oscar, BAFTA, David di Donatello
3 premii Oscar [7]
8 premii David di Donatello (Oscarul italian)
La vita e bella a obţinut peste 50 de premii în toată lumea şi este filmul străin care a obţinut cele mai mari încasări în Statele Unite.
“Ca şi Chaplin în Dictatorul, Benigni realizează un film despre forţa de supravieţuire pe care o dă zîmbetul, transfigurînd oroarea în gag şi aducînd hohotul suprarealist în spaţiul concentraţionar.” (Dicţionar universal de filme, 2002)
“De ce să rîdem de un lucru atît de tragic, de cea mai mare oroare a secolului? Pentru că e vorba despre o poveste dedramatizată, de un film dedramatizat. Pentru că viaţa e frumoasă şi pentru că germenul speranţei se ascunde chiar şi în oroare. Rîsul ne salvează.” (Roberto Benigni) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
“Cînd un clovn îmbătrîneşte vrea să fie Chaplin. Această zisă clasică i se potriveşte lui Benigni, care şi-a creat nici mai mult nici mai puţin decît Dictatorul lui.” (Lorenzo Codelli) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
“Asemenea lui Chaplin şi Lubitsch cu Dictatorul şi, respectiv, A fi sau a nu fi, cineastul Benigni optează pentru repetiţie, pentru punerea în abis a ficţiunii şi dublarea realului de către farsă, o dublare perceptibilă în mersul cu paşi exageraţi al clovnului (pentru a se duce la prefectură şi, mai apoi, la moarte) şi în jocurile lipsite de inocenţă la care de dedau tatăl şi fiul (jocul de-a prizonierul, fără a menţiona că pierzătorii sînt eliminaţi, sau jocul – ca la Lubitsch, de altfel – cu un tanc în miniatură). Realul pare astfel a se goli de substanţa sa tragică.” (Stéphane Goudet) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)
Roger Eber: „The movie actually softens the Holocaust slightly, to make the humor possible at all. In the real death camps there would be no role for Guido. But „Life Is Beautiful” is not about Nazis and Fascists, but about the human spirit. It is about rescuing whatever is good and hopeful from the wreckage of dreams. About hope for the future. About the necessary human conviction, or delusion, that things will be better for our children than they are right now.”
RomaniaEv 