Momente cruciale din istoria Bisericii (4)

Momente cruciale din istoria Bisericii – Mark A. Knoll, Editura Casa Cărţii, Oradea, 2020, 359 p.

„Marea Schismă din 1054 a fost un punct de cotitură major în istoria creştinismului, pentru că a dus la apogeu secole întregi de înstrăinare culturală, diferenţe teologice şi suspiciuni ecleziastice între Răsărit și Apus. De asemenea, a simbolizat izolarea care va caracteriza bisericile răsăritene timp de mai bine de o mie de ani. Începând cu secolul al XI-lea, bisericile ortodoxe răsăritene au trecut prin mai multe cicluri de decădere și înnoire. În aceeași perioadă, biserica ortodoxă a continuat să fie principala expresie a creștinismului pentru o mare parte a lumii. Da fapt, chiar și la sfârșitul secolului XX, ortodoxia a rămas, în mare parte, neatinsă de curentele care au afectat alte biserici creștine, fie catolice, protestante sau indigene, neapusene.” (p. 135)

Iar se prosteşte Marius Cruceru (5)

Cică: „Așa că, dacă mă aude: ”Domnule Iosif Țon, sînt dator cu scuze publice pentru FELUL firesc, neduhovnicesc, în care în anul 2011, după trecerea dumneavoastră în tabăra Străjerilor, am acționat în privat și public față de domnia voastră!””

http://mariuscruceru.ro/2021/12/01/reevaluari-cazul-iosif-ton

Cică: „sînt cu totul la distanță d formele radicale de carismatism la care a aderat Iosif Ton” (în comentarii).

Marius Cruceru (care la comentarii a afirmat: „Eu nu mă consider teolog. Nu am formare de teolog. Sînt filolog, de la licență pînă la doctorat.”) reia chestiunile din 25 noiembrie 2010:

“1. Lucrarea străjerilor nu are de-a face cu nicun fel de trezire. Este lucrare de manipulare şi înşelare.

Iosif Ţon este un fals profet.”

Daniel Cojiță, pe atunci unul dintre pastorii Bisericii Baptiste Maranata din Arad, a scris un eseu neconvingător în ceea ce privește legătura dintre Mișcarea Străjerilor din străinătate și Mișcarea Străjerilor din România.

Dar eseul conține o chestiune foarte interesantă, pe care Daniel Cojiță o lansează odată cu interogația cu care începe partea a doua a eseului: Sunt Străjerii carismatici?

“Deoarece este o nouă orientare în spectrul religios din ţara noastră, cei mai mulţi teologi s-au grăbit să-i asocieze pe străjeri cu mişcarea carismatică.”

Daniel Cojiță nu menționează care sînt acești “cei mai mulți teologi” din țara noastră.

Ultimul paragraf din eseu susține că “cei mai mulți teologi” din țara noastră s-au înșelat:

“Ca orientare religioasă, străjerii pot fi încadraţi mai degrabă în cadrul curentului numit „cel de-al treilea val” caracterizat de interesul asupra: 1) eliberării de demoni; 2) reconstituirii Cortului lui David; 3) renunţarea la graniţele denominaţionale şi 4) „Power-Evangelisation” (accentul deosebit pus pe evanghelizarea prin vindecări, semne şi minuni).”

Așadar, conform concluziilor acestui eseu, Străjerii din România ar fi neocarismatici (Al treilea val).

Ca și în 23 noiembrie 2010, în 1 decembrie 2021 Marius Cruceru lucrează cu termenii “penticostali” și “carismatici”, nu însă cu termenul “neocarismatici”, așa cum concluzionase Daniel Cojiță că ar putea fi încadrați Străjerii, din punct de vedere al convingerilor religioase.

În eseul meu din august 2011, „Baptistul carismatic. Cazul Iosif Țon (2010-2011)”, se găsesc mai multe aspecte (interesante):

Baptistul carismatic. Cazul Iosif Țon (2010-2011)

O chestiune gravă din campania lui Marius Cruceru din 2010-2011 de denigrare a lui Iosif Țon este afirmația din 6 decembrie 2010 că Iosif Țon este membru într-o biserică penticostală, dar nu precizează despre care biserică penticostală este vorba.

Dar dacă ar fi fost membru într-o biserică penticostală n-ar fi fost bai, nu?, dacă ne luăm după comentariul lui Marius Cruceru din 3 decembrie 2021: „Înțeleg paradigma teologică de tip penticostal, am legături și colaborări cu frații din acest mediu”.

Ca să fie treaba şi mai încurcată, în postarea sa buclucaşă din 1 decembrie 2021, Marius Cruceru scrie despre Iosif Ţon:

„Azi e calvinist, mîine arminian, apoi devine pre, apoi post apoi amilenist, ba carismatic, ba spune că vorbirea în limbi e demonică, apoi spune că a vorbit în limbi încă din anii 70.”

Nu văd cum şi-ar putea susține Marius Cruceru astfel de afirmații.

Ajungem astfel la unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene din istoria postdecembristă a baptiștilor români: Nu există o biografie a lui Iosif Țon, nici o lucrare teologică despre scrierile lui Iosif Țon.

Pălăvrăgeala ipocritului Marius Cruceru ne face să ne aducem aminte că nu există o revistă a evanghelicilor din România în care să se dezbată subiecte majore. Mișcarea Străjerilor a fost cel mai important macrofenomen din istoria postdecembristă a evanghelicilor români.

Petru Lascău a declarat: „Am un mare respect pentru Mişcarea Străjerilor pentru că este o mişcare dornică să înveţe şi să experimenteze ceea ce n-a ştiut şi experimentat.”

Teofil Stanciu a declarat: „Stigmatizarea grupării Străjerii nu rezolvă nimic.”

Putem spune că stigmatizarea lui Iosif Țon nu rezolvă nimic.

Mai ales de către Marius Cruceru, despre care mentorul său din tinerețe, Dănuț Mănăstireanu, a scris:

„În mod deliberat nu urmăresc disputele de pe blogul lui Marius [Cruceru]. Am și așa destule pricini zilnice de enervare. Nu mai am nevoie de o sumedenie în plus. Deși am multă prețuire pentru talentele lui Marius și mai ales pentru ce era c#ndva – așa cum se străvede din când în ceea ce scrie, așa cum am afirmat adeseori, am mari rezerve față de ceea ce a devenit sub influența paulină. Mai mult decât atât, sunt alergic la mulți dintre cei care frecventează acel forum de discuții. Și aici nu mă refer la cei sinceri căutători ai adevărului, ci la semidocții care cred că știu totul și pot pune cu ușurință etichete ieftine pe orice.”

În legătură cu faptul că Marius Cruceru repune pe tapet Cazul Iosif Țon, fără să aducă nimic în plus față de campania din 2010-2011 (decît pretinsele scuze), ar trebui să ne întrebăm dacă Paul Negruț face ceva manevre în această perioadă.

Încă din februarie 2020 – cînd a apărut comunicatul penibil și belicos de la Oradea al conducerii Uniunii – am insistat asupra faptului că, prin modul în care e redactat, comunicatul e o fumigenă care ascunde ceva: Cazul Nelu Ardelean.

Iar în mai 2020 am afirmat: Cazul Nelu Ardelean rămîne cea mai mare problemă actuală a conducerii Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

S-a finalizat acest caz? A apărut altul cumva?

Marius Cruceru (iar) e neconvingător, ipocrit și căcăcios.

Evenimente – 5 decembrie 2021

Sfânta Treime BEIUȘ
https://www.facebook.com/fundatiaciresarii

BP Sfânta Treime BISTRIȚA
http://dininimapentrutine.com/2021/12/04/la-multi-ani-frumosi-si-rodnici-izvorul-vietii

Vertical MAMAIA
https://www.facebook.com/verticalmamaianord

Peniel LONDRA, a.m.
https://www.facebook.com/cristi.emma

Casa Tatălui LONDRA, p.m.
https://www.facebook.com/cristi.emma

De toate (134)

– Exista o singura Scriptura, dar o multitudine de interpretari ale Scripturii.

– Mergem la doctori, dar nu ei hotarasc cind murim si cum murim, ci Dumnezeu. (2017)

– Cite restaurante McDonald’s sint in Romania?

A. 50
B. 70
C. 90

– Cu ocazia vizitei Papei la Atena, citi politisti au fost desfasurati in capitala Greciei, in perspectiva protestelor fundamentalistilor ortodocsi

A. 1.000
B. 2.500
C. 2.000