Reducționismul pocăiesc: Despre pocăință – Replică lui Marius Cruceru

De-a lungul anilor am întîlnit conceptul de POCĂINȚĂ folosit în mod eronat, în numeroase rînduri, în exprimările din ghetoul pocăiesc. În mod evident, pocăiții (grup religios din România, dar care nu se regăsește în alte țări sub această denumire) confundă conceptul de POCĂINȚĂ (metanoia – schimbarea minții) cu conceptul de SFINȚIRE – proces generat de pocăință.

Am fost neplăcut surprins să întîlnesc acest clișeu verbal (și conceptual?) la Marius Cruceru, care, în articolul lui năstrușnic din 1 decembrie 2021, scrie despre Iosif Ţon (care „a făcut multe pentru evanghelicii din România”):

„Mă rog pentru dînsul să se pocăiască…”

http://mariuscruceru.ro/2021/12/01/reevaluari-cazul-iosif-ton

Este evident că pocăiţii, atunci cînd folosesc astfel conceptul de POCĂINŢĂ, se referă la ceva DUPĂ pocăinţă. Schimbarea minţii a avut loc şi e de aşteptat să existe, în consecinţă, un comportament adecvat perspectivei dobîndite.

Din păcate, numeroşi pocăiţi ghetoiza(n)ți se raportează la un sistem confesional ghetoiza(n)t, ba, mai mult, la obiceiuri de natură culturală, nu TEOLOGICĂ.

Astfel, în Statutul de organizare internă a Asociațiunii Religioase „Biserica lui Dumnezeu Apostolică zisă Penticostală din România” din 1946 (pe care îl semnalează Emanuel Conțac în 2012 pe blogul lui), jocul de șah era pus în rînd cu băuturile alcoolice, jocul de cărți, descîntecele, vrăjile, ghicitul. 🙂

Să ne întoarcem la jocul Pătrățosului, care, cică, se roagă pentru Iosif Țon să se pocăiască…

Mai bine s-ar ruga Marius Cruceru pentru el însuși să se… CĂIASCĂ.

Căința face parte din procesul de SFINȚIRE generat de POCĂINȚĂ (schimbarea minții).

Marius Cruceru se referă la situația din 2010-2011, cînd a acționat public „cu patimă” și s-a trezit acum, după 10 ani, să își ceară scuze (CUM?).

Problema e că Marius Cruceru nu regretă ce a scris, ci doar regretă MODUL în care a făcut-o.

Nici vorbă de căință la Marius Cruceru. Nici măcar de bună voință, de bună intenție în a-și asuma MINCIUNILE, dezinformările, răutățile, badărăniile pe care le-a produs, nu doar în 2010-2011, și nu doar la adresa lui Iosif Țon.

În schimb, Marius Cruceru vrea ca Iosfi Țon să se pocăiască…

James Montgomery Boice, în cartea „Fundamente ale credinței creștine@ (Editura Institutului Biblic Emanuel, 2000), scrie:

„Etapele procesului de mântuire sunt: preștiința lui Dumnezeu, predestinarea, apoi chemarea noastră eficace, regenerarea, credința și pocăința, justificarea, sfințirea și glorificarea.” (p.381)

Cînd e vorba de mîntuire / convertire, dimensiunile procesului sînt multiple, conform lui Boice.

Petre Guran face distinție între termenii pocăință și căință:

„Întrucît primele generații de traducători ai Scripturilor au avut grijă pentru proprietatea termenilor, nu au tradus metanoia prin căință, ci prin pocăință, fixînd astfel distincția celor doi termeni. Circumstanțele uitării sau ratării sensului special al pocăinței-metanoia le-am discutat în textele anterioare. Este, astfel, evident că metanoia evanghelică nu poate fi nicidecum regret, și nici măcar remușcare. Chiar dacă metanoia, citită semantic la nivelul unei răzgîndiri privitoare la o anumită linie de acțiune, eronată spiritual, poate avea ca punct de plecare aprehensiunea unei pedepse, ea nu privește șocul psihotic al realizării greșelii, ci beneficiile schimbării de perspectivă noetică: cunoașterea adevărului, accesul în Împărăția lui Dumnezeu.”

http://dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/cainta-si-pocainta

„Pocăiește-te!” este o chemare pentru cei care nu sînt pocăiţi.

„Căieşte-te!” este o chemare pentru cei care sînt deja pocăiţi şi aflaţi în procesul de sfinţire.

Pentru Marius Cruceru, asocierea lui Iosif Ţon cu Mişcarea Străjerilor înseamnă asocierea cu „formele radicale de carismatism”.

Nu şi pentru pastori penticostali precum Vasilică Croitor și Petru Lascău, ultimul declarînd: „Am un mare respect pentru Mişcarea Străjerilor.”

Din punct de vedere TEOLOGIC, Marius Cruceru nu a încercat niciodată să arate dacă Străjerii sînt carimatici sau neocarismatici.

De fapt, şcolile teologice de la Bucureşti şi Oradea nu au produs lucrări despre teologia Străjerilor.

În ghetoul pocăiesc domină devoţionalismul superficial, populist, antiiintelctualist şi nonteologic.

Iar în mintea Pătrăţosului domină… pătrăţoşeniile.

Mă rog pentru Pătrăţosu să se (po)căiască și să se întoarcă la forma rotunjită a capului, după cum l-a făcut Dumnezeu…

 

Din seria REPLICI

Despre practica excomunicării – Replică lui Vasile Filat
Postmodernism – Replică lui Iosif Țon
Atenție la lipsa de mînie – Replică unui articol apărut pe blogul lui Daniel Brânzei
Behăitul evanghelicilor români – Replică lui Samy Tuțac
Despre conflict – Replică lui Andrei Jurescu
Amabilitatea, un concept ambiguu – Replică lui Mihai Huşanu
Tolba cu tîmpenii (000088) – Replică lui Chris
Zeciuiala – Replică lui Vladimir Pustan
Templul Duhului Sfînt – Replică lui Marius Cruceru
Patologie baptistă – Replică la articolul lui Marius Cruceru despre provocările baptiștilor din acești ani
Despre Biserica Providența Oradea – Replică lui Iosif Țon
De ce să (NU) mergem la biserică – Replică lui Peter Rong și lui Samy Tuțac
Despre curaj, adevăr și responsabilitate – Replică lui Samy Tuțac
Să nu fim doar morali, ci spirituali – Replică lui Florin Ianovici
Biserica nu este NICIODATĂ un loc – Replică lui Viorel Iuga
Biserica nu este NICIODATĂ un loc – Replică lui Alex Neagoe
Fundamentele Bisericii – Replică lui Luigi Mițoi
Cînd temeliile se surpă – Replică lui Vasile Taloș
Referendumul NU este buricul Împărăției lui Dumnezeu – Replică lui Viorel Iuga
Isus NU e Învațătorul, ci Domnul și Mîntuitorul – Replică lui Luigi Mițoi
Despre FUNDAMENTELE Bisericii – Replică lui Romică Iuga
Despre polemică – Replică lui Samy Tuțac
Nemernicul clișeu „Post și rugăciune” – Replică lui Samy Tuțac
Legătura frăţească NU este primul stîlp al activității bisericii – Replică lui Cristian Ionescu
Biserica nu este NICIODATĂ un loc – Replică lui Cristian Ionescu
Este clădirea BBSO „Casa Domnului”? NU! – Replică lui Cristian Sonea
Despre judecată – Replică lui Răsvan Cristian Stoica
Ce (nu) este biserica. Întoarcerea la Adevăr (1) – Replică lui Cristian Ionescu
În teologia creștină Casa lui Dumnezeu nu este NICIODATĂ un loc – Replică lui Cristian Ionescu
În teologia creștină Casa lui Dumnezeu nu este NICIODATĂ un loc – Replică lui Paul Negruț Despre biserica care (NU) există – Replică lui Cristian Ionescu
Reducționismul pocăiesc: Despre rugăciune – Replică lui Toni Berbece
Reducționismul pocăiesc: Despre dragoste – Replică lui Iuliu Centea şi Lucian Ciupe (și Anthony Quinn și Marin Preda)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s