Palavragiul Vladimir Pustan a început anul 2022 la fel de prost precum a încheiat anul 2021.
Și e de ajuns de văzut ultima treime din prima emisiune DE-A VALMA de anul ăsta.
youtube.com/watch?v=3_GuCEx8z3I
Vladimir Pustan: „Nu priviţi în sus – un gunoi de film.”
Min. 43:40.
Iată cîteva impresii ale altora:
– Filmul “Don’t look up” e o satiră la adresa societății noastre care începe să piardă esențialul ca să nu spun că o ia încet dar sigur, razna. (A.S.)
– Filmul este ok, cu tușe satirice cam groase, dar ok per ansamblu. (S.S.)
– „Don’t Look Up” este un film care se poziționează împotriva pseudoștiinței și a populismului. (M.D.B.)
– ”Don’t Look Up” nu te lasă rece. O satiră (prea) groasă în care îi poți ghici pe Trump, pe democrații americani, ba chiar și pe Iohannis, dar și fanatizarea taberelor politico-ideologice. (A.M.)
– Este un pamflet, o comedie neagră, o teză, „un semnal de alarmă”, o oglindă fără pretenția de a fi magică, pusă în fața cetățenilor acestei comune care este Planeta. (C.A.)
– Don’t Look Up! este cel mai plin de speranță film pe care l-am văzut în ultimul timp: te învață să alegi să mori demn. (V.E.)
– Don’t Look Up e un film comic, dar cu origini destul de serioase. O radiografie socială sub formă de comedie neagră. […] E o reflecţie asupra ipocriziei actuale a oamenilor, superficialităţii sistemului politic, este despre influenceri versus ştiinţă, despre polarizarea propagată de mass media, impactul reţelelor sociale asupra percepţiei audienţelor şi haosul informaţional al teoriilor conspiraţioniste. (S.T.)
– Don`t Look Up este acel tip de film care contează mai mult datorită prejudecăților și amintirilor care ne însoțesc în dezbaterile de pe rețele și mult puțin din cauză că ne-a oferit ceva deosebit în timpul vizionării. (D.B.)
– Îl iubești sau îl urăști, nu poți ignora acest film. Însă, mai presus de orice erudiție, cultură cinematografică sau senzație rămasă – fie ea de timp pierdut sau revelație – „Don’t Look Up“, cu toate urmele lui de praf de cometă din social media, arată nevoia noastră de validare. Pentru a nu sfârși obliterați, definitiv, de un virus sufletesc: nepasarea. (R.M.)
Cred ca se înţelege că pot să dau de 10 ori mai multe citate despre acest film (pe care nu l-am văzut).
Din perspectiva citatelor prezentate, Vladimir Pustan e un mincinos. Sau, poate mai rău, un tăntălău de joasă speță – tocmai despre acest film s-a găsit să zică că e un gunoi, cînd exită atîtea MII de filme care sînt un gunoi.
Vladimir Pustan Jr: „Eu nu l-am văzut, dar eu cred că e o satiră.”
Vladimir Pustan: „Nu, nu, nu. Americanii nu ştiu să glumească. Da, este o satiră. Poate fi folosită şi ca o satiră, dar temele sînt de dloi bani. […] Eu nu zic că nu joacă bine ăia care joacă acolo, dar nu se merită. De ce cred eu că e idiot filmul? Vedem în el lipsa omului de a avea reacții. Bă, asta-i situația. […] Bă, în ce lume trăim, mă, noi, oamenii? Vreau să spun și duminică în biserică, că-s plin de nervi. Deci, cu filmul „Nu priviți în sus” îi făcătură.”
Vladimir Putan Jr: „Întrebarea-i dacă merită să te uiți sau nu la el.”
Vladimir Pustan: „Nu, nu, nu, nu”
Min. 44.21
Păi TOCMAI la filmul ăsta ar trebui să ne uităm.
Nu era nevoie decît de jumătate din citatele pe care le-am prezentat ca să ne convingăm că TREBUIE să vedem filmul ăsta, că nu e „un gunoi de film”, că este o satiră despre vremurile pe care le trăim, o satiră care iscă diferite reacţii, un film care nu poate fi evitat.
Că nu-i plac lui Vladimir Pustan temele filmului, ăsta nu e un argument pentru vorbele pe care le-a rostit.
Vladimir Pustan îi minte pe cei care îl ascultă. Întrebarea este: E pentru prima dată?