Centenarul penticostalilor din România (6-10)

6. În anii ’40, existau 3 ramuri penticostale, care au fost recunoscute provizoriu după 1946: 1) Biserica lui Dumnezeu Apostolică Penticostală (cu sediul în Arad), 2) Creștinii botezați cu Duhul Sfânt sau Biserica lui Dumnezeu Apostolică zisă Penticostală (cu sediul în București, str. Moșilor), 3) Ucenicii Domnului Nostru Isus Hristos (cu sediul în București, str. Războieni).

Între anii 1946-1950 s-au purtat discuții pentru unificarea celor 3 grupări, dar nu s-a realizat unirea lor.

Autoritățile comuniste au pus condiția unificării lor, pentru a recunoaște penticostalii ca fiind cult, conform politicii de contopire a asociațiilor religioase într-un număr restrâns de culte, pe care au aplicat-o și în cazul baptiștilor (puși laolaltă cu Baptiștii Independenți și cu Baptiștii Uniți) și în cazul creștinilor după Evanghelie.

La 14 noiembrie 1950 a fost recunoscut de statul român Cultul Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică.

Istoria evanghelicilor din România

7. Emanuel Conţac: „În mod tradițional relațiile dintre cele două confesiuni [baptişti şi penticostali] au fost foarte tumultuoase. Penticostalismul s-a dezvoltat în România erodând prezența baptistă (Gheorghe Bradin a fost el însuși baptist înainte de a experia prezența Duhului de o manieră care i-a schimbat teologia), fapt care a dat naștere unor polemici înverșunate. E suficient să citim în diagonală presa confesională evanghelică a anilor ’30 și ’40 ca să ne dăm seama de stilistica dialogului din acea vreme.”

http://vaisamar.wordpress.com/2014/02/07/despre-virtutile-nebanuite-ale-ecumenismului-intraevanghelic

8. În 20 de ani, 1956-1976, numărul penticostalilor a crescut de la 54.000 la 100.000, orașele devenind centre ale penticostalismului, în urma politicii de industrializare a statului comunist.

Au apărut clădiri mari, precum biserici din Arad (Gloria, 1966), Oradea (Betel), Baia Mare, Galați, Brașov, Vicovu de Sus, Timișoara.

În anii ’80, penticostalii au ajuns mai numeroși decît baptiștii.

Istoria evanghelicilor din România

9. Penticostalii din România au crescut de la 0.97 % din populație în 1990 la 1.92 % în 2011.

„Penticostalii au de cinci ori mai puțini absolvenți de universitate, de două ori mai puțini absolvenți de liceu, și cu 30 % mai mulți absolvenți ai școlii primare. Cu cît un grup e mai școlarizat, cu atît e mai indiferent la penticostalism, al cărui nucleu se regăsește în grupul cu școala primară neterminată. În comparație, baptiștii au aceleași proporții de studii ca și ortodocșii. Un succes major îl are penticostalismul printre romi : 10 % din penticostalii din România sunt romi, aprox. 36 000. Penticostalii se răspândesc preponderent în mediul rural.”

http://revistavatra.org/2017/12/04/dan-ungureanu-biserica-ortodoxa-romana-trei-decenii-de-statistici-sondaje-tarnosiri-caterisiri

10. Andrei Ivan: „Penticostalii reprezinta singurul grup religios care a crescut constant dupa revolutie. Daca in primul deceniu, 1992-2002, toate cultele evanghelice au crescut, in perioada 2002 – 2011 din toate grupurile religioase din Romania au crescut doar penticostalii, cei fara religie si ateii, restul inregistrand scaderi in numarul total al aderentilor.”

http://danutm.wordpress.com/2014/01/04/andrei-ivan-penticostalii-romani-in-perioada-1992-2011

Centenarul penticostalilor din România (1-5)

1. Începutul penticostalismului în România se leagă de numele lui Gheorghe Bradin şi Pavel Budeanu.

„În iunie 1922 Gheorghe Bradin s-a rugat pentru vindecarea soţiei sale care suferea de tuberculoză şi hidropizie şi ea a fost vindecată de Domnul. Bradin a trimis o scrisoare la o adresă găsită într-o broşură din S.U.A. care printre altele trata problema primirii botezului cu Duhul Sfânt şi a vindecării bolilor, scrisă în limba română intitulată „Adevărul Biblic”. În septembrie 1922 a primit un răspuns de la Pavel Budeanu şi a hotărât să deschidă prima Biserică Penticostală din România, în Păuliş, la 10 septembrie 1922. La sfârşitul anului această biserică avea 30 de membri.”

Dă clic pentru a accesa Istoric.pdf

2. Sînt penticostalii evanghelici?

Această întrebare este legitimă din moment ce, în diverse lucrări şi articole, apare sintagma „evanghelicii și penticostalii”:

– „În ciuda diferenţelor dintre ei, evanghelicii şi penticostalii [din S.U.A.] au mers împreună cu precauţie.” (p. 861)

Diarmaid MacCulloch, Istoria creştinimului, Editura Polirom, 2011, 1.080 p.

La aceeaşi pagină:

„Deși rădăcinile penticostalismului erau evanghelice, în el se găseau și multe elemente care nu se asociau firesc cu protestantismul bazat pe Biblie, mai cu seamă pentru acei protestanți care țineau la cele cinci „reguli fundamentale”: infailibilitatea verbală, dumnezeirea lui Iisus Hristos, imaculata concepție, substituirea penală și învierea fizică a lui Hristos. În schimb, penticostalismul era înclinat să caute „noi revelații”: era intuitiv, spontan, în timp ce evanghelismul era raționalist, bazat pe cuvânt. Era în stare să dea un scop și conducerii feminine, într-o modalitate ce fusese obișnuită la începuturile radicale ale mișcărilor protestante din secolul al XIX-lea, dar care în penticostalism a prezentat toate semnele că mai degrabă va lua amploare decât că se va diminua.”

– Evanghelicii şi penticostalii se aşteaptă şi sunt pregătiţi să îndure persecuţia

http://www.stiricrestine.ro/2017/04/30/evanghelicii-si-penticostalii-se-asteapta-si-sunt-pregatiti-sa-indure-persecutia

Penticostalii români profită de asocierea „politică” cu evanghelicii, în timp ce, teologic, se situează la distanță de ei.

http://www.stiricrestine.ro/2017/04/30/evanghelicii-si-penticostalii-se-asteapta-si-sunt-pregatiti-sa-indure-persecutia

3. Valeriu Andreiescu: „Originea noastră baptistă a asigurat penticostalismului din România caracterul lui evanghelic, pentru că baptiștii erau, în perioada respectivă în România, cultul cel mai solid din punct de vedere biblic, lucru pe care l-au moștenit și penticostalii de la ei.”

Pași, Nr. 16, Mai 2007

Interviu cu Valeriu Andreiescu – Pași, Nr. 16, Mai 2007

4. „Un dezavantaj net al Cultului Penticostal în relația sa cu statul comunist l-a constituit faptul că, spre deosebire de celelalte trei confesiuni evanghelice – baptiști, creștini după evanghelie și adventiști –, penticostalii au fost recunoscuți oficial pentru prima dată chiar de către regimul de democrație populară, după un sfert de secol de clandestinitate. Această situație a atras o atitudine îndatoritoare față de regim, pentru favorul făcut credincioșilor penticostali, care căpătaseră libertate religioasă. În acest context, se explică acceptarea docilă, de către Gheorghe Bradin, a acțiunilor Securității de promovare sau înlăturare a unor lideri din structurile de conducere a cultului, acțiuni care au instituit un model perpetuat până la Revoluția din decembrie 1989.” (p. 219)

Ciprian Bălăban, Istoria Bisericii Penticostale din România (1922-1989). instituţie şi harisme, Oradea: Scriptum, Cluj-Napoca: Risoprint, 2016, 328 p.

Istoria Bisericii Penticostale din Romania (1922-1989)

5. Vasilică Croitor: “În mediul penticostal românesc, personalitatea cea mai reprezentativă și respectată pentru suferințele îndurate sub regimul comunist este Constantin Caraman. Din păcate, nu a existat niciun interes până în prezent de a valorifica literar experiența și eroismul acestui mare bărbat al credinței. […]

Un promotor al conceptului de Biserică subterană, Caraman i-a ajutat pe liderii occidentali să cunoască situația Bisericii din România și compromisul făcut de liderii Cultului.” (p. 278)

Răscumpărarea memoriei (5)

APEL foarte urgent și foarte important – 17 mai 2022

Alin Cristea – 15 ani de blogging, peste 100 de bloguri, peste 100.000 de postări, peste 13.000 Tweets (Twitter).

24 noiembrie 2007:

http://rotundu.wordpress.com/2007/11/24/sa-nu-se-lase-nimeni-indus-in-eroare

De 9 ani stau în chirie, fără să am un venit lunar; timpul și orice fel de resurse sînt dedicate prezenței în spațiul public pe Internet.

Supraviețuiesc din donațiile cititorilor, rudelor, prietenilor (în primul rînd dintre baptiști și penticostali, dar și din alte confesiuni).

Luna mai 2020 a fost probabil cea mai bună lună din activitatea mea de peste 13 ani de blogging, în ceea ce privește cantitatea dar mai ales CALITATEA articolelor / dinamica polemicii, pe care le-am scris pe blogul RoEvanghelica (51.000 de postări în 5 ani ), care continuă blogul România Evanghelică (49.000 de postări în circa 8 ani).

Vezi:

RoEvanghelica: Alin Cristea – MAI 2020

UPDATE – Luna ianuarie 2022 a decenit cea cea mai bună lună din activitatea mea de 15 ani de blogging, în ceea ce privește cantitatea dar mai ales CALITATEA articolelor / dinamica polemicii, pe care le-am scris pe cele 3 bloguri din seria România Evanghelică (peste 100.000 de postări).

Vezi

Bloggerul Alin Cristea – Ianuarie 2022

În toamna anului 2019 am lansat, în mai multe rînduri, următoarea formulă:

Cele trei figuri publice ale evanghelicilor orădeni (și din România și din diaspora) din ultimele trei decade sînt: Iosif Țon, ultimul mare mit al baptiștilor români, ctitor de instituții confesionale (anii ’90), Paul Negruț, rectorul Universității Emanuel (anii 2000), Alin Cristea, mogulul blogosferei evanghelice (anii 2010).

Urmînd să scriu, cîndva, un articol argumentativ.

Va fi de fapt o serie de articole. După ce am tot amînat lansarea acestei serii de articole (din motive obiective), am ținut să scriu primul articol în 20 mai 2020, cînd s-au împlinit 30 de ani de la primele alegeri libere (sic!) din România postdecembristă:

3 decenii de manipulare (1) – Iosif Ţon, Paul Negruţ, Alin Cristea (20.05.2020)

3 decenii de manipulare (2) – Strategii și tehnici de manipulare pe Internet (1) (23.01.2021)

3 decenii de manipulare (3) – Strategii și tehnici de manipulare pe Internet (2): Reputație, Figurație, Informație (31.03.2021)

3 decenii de manipulare (4) – Strategii și tehnici de manipulare pe Internet (3): Pătrăţosu şi Rotundu (23.22.2021)

Seria „WebEnciclopedia Evanghelicilor Români” a fost construită din postări cu cîte 5 intrări, în perioada 8-20 noiembrie 2021, cele 200 de intrări (seria continuă) fiind prezentate în postări de cîte 50 intrări pe blogul http://wevro.wordpress.com

Trăiesc cu convingerea că sînt o droaie de chestiuni interesante, valoroase, pe care le fac să circule în spațiul public.

După cum avem nevoie de mîncare destulă în fiecare zi, așa avem nevoie, ÎN FIECARE ZI, de informații pentru a ne hrăni intelectual, cultural, confesional etc. (2018)

„Trebuie să ne antrenăm zi de zi pentru gherila pe care o avem de purtat cu tot ceea ce pretinde a fi realitatea pură și adevărul absolut.” (Ciprian Mihali)

„Dacă libertatea are vreun sens, atunci ea înseamnă dreptul de a spune oamenilor ceea ce nu vor să audă.” (George Orwell)

Pentru cei care ar dori să facă o donaţie pentru supravieţuirea bloggerului Alin Cristea, adică să susţină circulaţia informaţiilor (culturale, religioase, civice) în spaţiul public – sînt foarte activ pe Internet (în regim de voluntariat, de peste 15 ani) -, am indicat mai jos datele necesare.

– Ionel Tuţac: Alin Cristea, cel mai celebru blogger evanghelic din România. (28 mai 2015)

– Nicolae Geantă: Alin Cristea, mogulul presei evanghelice (19 iulie 2015)

– Cătălin Dupu: Alin Cristea, arhivarul evanghelicilor români. Cu o tenacitate olimpică, acesta arhivează tot ce prinde, bun sau rău, din mijlocul creştinilor evanghelici de la noi spre folosul comunităţii. (29 iunie 2015)

– Emanuel Adrian Sârbu: Alin Cristea, neobosit luptător al lui Hristos în mediul virtual. (29 octombrie 2019)

http://asociatiathymos.wordpress.com/referinte

Cristea Daniel Alin, Banca Transilvania Oradea
RO55BTRLRONCRT0110483801 (RON)
RO05BTRLEURCRT0110483801 (EUR)

Dacă cineva vrea să trimită bani prin Western Union, precizez că primul meu prenume este Daniel:

Daniel-Alin Cristea

http://www.facebook.com/alin.cristea.9

Așadar, Daniel Brânzei să caște ochii și să bage la cap

Romania Evanghelica

Azi am închis poate cel mai interesant sondaj pe care l-am făcut pînă acum, referitor la limbaj, mai exact la o anumită expresie:

Considerați că expresia „paraziții păduchioși din biserică” poate fi folosită de Alin Cristea?

Voturi: 83

Categoric nu, e o expresie vulgară – 22 de voturi
Alin Cristea ăsta e întreg la minte? – 19
Oricum face ce vrea el – 17
Da, dar îl rugăm să nu exagereze – 11
Nu, dar dacă o folosește doar o dată îl iertăm – 6
Other – 8

Ce face ca acest sondaj să fie cu totul diferit de celelalte de pînă acum este faptul că nu este un sondaj despre Alin Cristea, ci, de fapt, este un sondaj despre Daniel Brânzei.

Daniel Brânzei A FOLOSIT această expresie parazito-păduchioasă într-un comentariu pe blogul lui Petru Lascău în 7 mai 2011.

Așadar, Daniel Brânzei să caște ochii și să bage la…

Vezi articolul original 89 de cuvinte mai mult