Ghetoul pocăiesc: Tonicentrismul și triburile pocăiești (1-5)

1

Fără să exagerez, s-ar putea face un doctorat cu titlul ăsta: „Tonicentrismul și triburile pocăiești”.

Sau, mă, rog, cu un tilul mai pretenţios: „Interacţiuni evanghelice pe Internet în contextul sindromului stadionului. Cultura exerciţiului exegetic şi reflexul eisegetic”.

Spun că s-ar putea face un doctorat avînd în vedere informațiile apărute în ultimele două săptămîni, dar și în ultii 2 ani.

Tonicentrismul e o etichetă inspirată de sintagma folosită de Iosua Faur: „adunare tonicentrică”.

Vîlva pe care o fac adunările tonicentrice din spaţiul public se datorează unor reflexe dobîndite de plebea pocăiască și pulimea pocăiască în unitățile administrativ-eclesiale ale ghetoului pocăiesc, în care domină devoționalismul superficial, populist, antiintelectualist și nonteologic.

Dincolo de aceast vîlvă, o cercetare de cîțiva ani a fenomenului tonicentrismului ar da la iveală chestiuni identitare legate de triburile pocăiești.

Un lucru pare a fi evident: O dată cu discursul delirant din 3 mai, Toni Berbece a furnizat cea mai clară dovadă a tonicentrismului, creînd posibilitatea unei cercetări eseistice (academice) a fenomenului.

Eforturile publice ale lui Andrei Croitoru, Timotei Tătar, Iosua Faur, Alin Cristea de a aborda fenomenul sînt de apreciat și stau mărturie despre ce posibilități oferă Internetul pentru acești străjeri și despre ratarea imensă a pastorilor baptiști (și penticostali) în a trăi în secolul XXI cu responsabilitate și inițiativă ‘civică’.

Să ne aducem aminte de grupul de discuţii „Masa Rotundă” (august 2006 – septembrie 2007) a lui Iosif Ţon și de activitatea celor mai importanți bloggeri evanghelici – Alin Cristea, Teofil Stanciu, Dionis Bodiu -, care au abordat chestiuni importante din ghetoul pocăiesc. Acestea ar fi trebuit dezbătute într-o revistă a evanghelicilor români. Dar nu există așa ceva.

O revistă a evanghelicilor români nu ar fi împiedicat tonicentrismului, dar ar fi putut să scadă numărul celor care se lasă pradă, conștient sau inconștient, tonicentrismului.

Am scris că s-ar putea face un doctorat? Nu, cel puțin 3 doctorate.

Mișcarea Străjerilor din 2010-2011 nu a fost abordată de școlile teologice de la București și Oradea.

Deocamdată, nu pot să trag o altă concluzie decît că liderilor regionali și naționali ai triburilor pocăiești le convine starea asta în care apar tot felul de fenomene ideologiza(n)te. Ba chiar anarhice.

„Cu privire la dezidenți, nu faptul că nu aparțin de cult este problema, ci doctrinele lor foarte ciudate. Dacă ai ști câte învață prin Dobrogea! Nu au avut cult de 50 de ani, dar în fiecare an parca au inventat câte o nouă ciudățenie doctrinară.”, scria Vasilică Croitor acum 12 ani.

„Evoluția anarhsmului de tip penticostal și carismatic în istoria evanghelicilor români” – iată un posibil titlu de lucrare academică.

Tonicentrismului ar trebui să i se aloce un capitol consistent.

2

Nu doar că Toni Berbece a furnizat discursul delirant din 3 mai, dar și-a îmbogățit ‘dosarul’ cu mesajul de 44 de minute pe contul său pe YouTube intitulat „Ce le-am răspuns hulitorilor lucrării lui Hristos de pe N. Arena – Trezirea Națiunii”.

Sînt jenat că a trebuit să ascult pălăvrăgeala acestui personaj cu totul ameţit şi mă apucă ‘groaza’ că va trebui să studiez cele 44 de minute în care dovedește lipsa de gîndire logică, teologică și teleologică.

Nu este nimic de uimire că ghetoul pocăiesc – scăldat în mediocritate, dar mai ales în ignoranță și aroganță – produce astfel de personaje care, cel puțin în cazul lui Toni Berbece, îți dau emoții că vor sucomba din clipă în clipă din lipsă de aer.

Palavragismul din ghetoul pocăiesc este un fenomen cu totul îngrijorător.

Ce face penticostaloidul Toni Berbece în 44 de minute nu prea poate fi numit… răspuns.

Mă întreb dacă cineva a priceput care ar fi chestiunile cărora le dă răspuns Toni Berbece.

Ah, nu răspunde unor chestiuni, ci răspunde… hulitorilor.

Aha, Toni Berbece confirmă… tonicentrismul.

Și în cele 44 de minute Toni Berbece vorbește despre el și lucrarea ‘măreaţă’ condusă de el.

Toate volutele sale verbale nu fac altceva decît să ne aducă aminte de vorba românească „Cine se scuză se acuză.”

Nu ne puteam aştepta la altceva.

Dar Toni Berbece furnizează ‘arme’ celor care se ‘luptă’ cu tîmpeniile sale.

Desigur, mesajul lui Toni Berbece este bine ţintit către triburile pocăieşti.

Subiectul seriei mele nu este tonicentrismul, ci tonicentrismul şi triburile pocăieşti.

Ce face Toni Berbece nu este inovativ, întotdeauna au fost în istoria bisericii astfel de oameni guralivi, care au atras mase de creştini ameţiţi, imaturi, cu ‘lapte’ la colţul gurii.

Nu ce face Toni Berbece este important, ci efectele gîndirii şi acţiunilor sale asupra triburilor pocăieşti.

Contraselecţia este subiectul cu totul îngrijorător cînd vine vorba fie de situaţia politică din România (și Europa), anarhismul din sănătate, învățămînt, cultură etc., fie de triburile pocăiești și tîmpeniile pe care le ehxibă în spațiul public.

Personaje precum Toni Berbece ar trebui ridiculizate și acțiunile lor publice ar trebui subminate.

Alin Cristea, Andrei Croitoru, Timotei Tătar, Iosua Faur – ‘toţi căciulari, baptişti de viţă veche’ – merită toată aprecierea pentru activitatea lor publică prin care demască… berbecii.

3

Efectele gîndirii şi acţiunilor Superman-ului penticostaloid asupra triburilor pocăieşti nu pot fi ocolite.

„Ce este un evanghelic?” rămîne o chestiune fundamentală care trebuie dezbătută periodic în spațiul public, avînd în vedere derapajele penticostaloid-carismatice care apar periodic în ghetoul pocăiesc.

Dan Bercian înregistra în 28 februarie 2024 un mesaj amplu (de aproape 60 de minute) intitulat: „De ce cred că pastorul Vladimir Pustan nu este un credincios evanghelic”.

Dar Toni Berbece? Este un credincios evanghelic?

Alin Cristea, Andrei Croitoru, Timotei Tătar, Iosua Faur au sancționat sever derapajele lui Toni Berbece de-a lungul anilor.

Cine vrea să se informeze asupra chestiunii anului (în ghetoul pocăiesc, pînă acum) poate să înceapă cu „DELIR religios pe Arena Națională”, mesajul lui Andrei Croitoru din 16 mai, şi „Ce le-am răspuns hulitorilor lucrării lui Hristos de pe N. Arena – Trezirea Națiunii”, mesajul lui Toni Berbece de a doua zi.

Vezi:

Cazul Trezirea Națiunii – CRONOLOGIE 2024

Tonicentrismul are de a face cu mentalități deloc noi din ghetoul pocăiesc. Spre deosebire de anii pre- și postdecembriști, ACUM avem internetul și dezbateri (nu prea consistente), triburile pocăiești ar putea fi educate.

Dar să nu avem așteptări prea mari…

4

Delirul religios de pe Arena Națională nu este un eveniment cu o anumită unicitate, face parte dintr-un șir de evenimente iscate dintr-o gîndire tonicentristă, lipsită de detentă logică, teologică și teleologică.

Toni Berbece a postat în 17 mai pe site-ul cu același nume un articol intitulat, cu LITERE MARI:

DESCOPERIRI PROFETICE DE PE NAȚIONAL ARENA

Tonicentrismul înseamnă mai mult decît activitatea specifică a batistarului (licența nu-mi aparține).

Tonicentrismul există ÎNAINTE de a se naște cel căruia îi datorăm eticheta.

Triburile pocăiești generează mai tot timpul tonicentrism, vladimircentrism, apolocentrism etc.

Triburile pocăiești sînt, într-o măsură semnificativă, tributare unei atitudini în care omul ‘providenţial’ contează mai mult decît… adevărul.

Reprezentările spectaculare ale adevărului sînt, evidente, prea sărate și prea pipărate.

Dar pe gustul plebei pocăiești și al pulimii pocăiești.

Avem cel puțin 3 paliere de interpretare:

– Delirul religios ca eveniment
– Delirul religios și contextul său din 2024
– Delirul religios și contextul său din 2023-2024

Vezi:

Cazul Trezirea Națiunii: CRONOLOGIE 2023-2024

Este evident că avem nevoie de o privire de ansamblu al postdecembrismului penticostaloid-carismatic.

Dar este la fel de evident că nu avem o astfel de privire de ansamblu.

Penticostalii nu par nici interesați, nici competenți, să producă lucrări care să integreze tonicentrismul într-o amplă perspectivă de ansamblu.

Iar baptiștii ar avea nevoie de ani buni de studiu și monitorizare (ceea ce eu am făcut, într-o măsură semnificativă)…

5

‘Argumentele’ cu care este legitimat tonicentrismul sînt diverse şi ciudate.

Bunăoară, obsesia pentru cifrăraie.

Deşi Toni Berbece tot menţionează că au fost 20.000 de oameni sau peste 20.000 de oameni, la Alfa OMega TV – Știri si Reacții despre Trezirea Națiunii 2024 – se menţionează: „cîteva mii de creştini au participat”.

Comentariile celor care îl susţin pe Toni Berbece şi sar la beregata celor care analizează gîndirea și acțiunile bucureșteanului sînt fără substanță, dar cu ‘argumente’ belicoase.

În 35 de ani de libertate discursul triburilor pocăieşti în spațiul public nu s-a îmbunătățit semnificativ.

Nu Toni Berbece ar fi trebuit să dea tonul în spațiul public, ci alții, lideri ai triburilor pocăiești și cei care, cu diplome și exercițiu intelectual, ar putea formula IDEI și ar putea reprezenta triburile pocăiești în spațiul public.

Acum 10 ani, un critic literar convertit la baptismul clujean scria: „Comunitatea evanghelică produce poezie. Dar la nivelul secolului al XVII-lea.”

Muzica triburilor pocăiești este, la fel, mediocră și folosită ca instrument (eficient) în unitățile administrati-eclesiale ale ghetoului pocăiesc.

Cum să evolueze semnificativ triburile pocăiești?

Activismul nu poate înlocui inteligența, erudiția, simțul bun și concordia.

Lasă un comentariu