Ghetoul pocăiesc: Tonicentrismul și triburile pocăiești (4)

Delirul religios de pe Arena Națională nu este un eveniment cu o anumită unicitate, face parte dintr-un șir de evenimente iscate dintr-o gîndire tonicentristă, lipsită de detentă logică, teologică și teleologică.

Toni Berbece a postat în 17 mai pe site-ul cu același nume un articol intitulat, cu LITERE MARI:

DESCOPERIRI PROFETICE DE PE NAȚIONAL ARENA

Tonicentrismul înseamnă mai mult decît activitatea specifică a batistarului (licența nu-mi aparține).

Tonicentrismul există ÎNAINTE de a se naște cel căruia îi datorăm eticheta.

Triburile pocăiești generează mai tot timpul tonicentrism, vladimircentrism, apolocentrism etc.

Triburile pocăiești sînt, într-o măsură semnificativă, tributare unei atitudini în care omul ‘providenţial’ contează mai mult decît… adevărul.

Reprezentările spectaculare ale adevărului sînt, evidente, prea sărate și prea pipărate.

Dar pe gustul plebei pocăiești și al pulimii pocăiești.

Avem cel puțin 3 paliere de interpretare:

– Delirul religios ca eveniment
– Delirul religios și contextul său din 2024
– Delirul religios și contextul său din 2023-2024

Vezi:

Cazul Trezirea Națiunii: CRONOLOGIE 2023-2024

Este evident că avem nevoie de o privire de ansamblu al postdecembrismului penticostaloid-carismatic.

Dar este la fel de evident că nu avem o astfel de privire de ansamblu.

Penticostalii nu par nici interesați, nici competenți, să producă lucrări care să integreze tonicentrismul într-o amplă perspectivă de ansamblu.

Iar baptiștii ar avea nevoie de ani buni de studiu și monitorizare (ceea ce eu am făcut, într-o măsură semnificativă)…

Lasă un comentariu